Russian bells - painting

Împărtășesc cu voi o colecție minunată de înregistrări cu clopote, preluată de aici, pentru limpezirea gândurilor, alungarea duhurilor necurate și risipirea negurilor sufletului. O adevărată terapie.

Different Bells

1 Belfry Dukhovskoi church (Holy Trinity – St. Sergius Lavra) 5:23, 256 Kbps, 9.86Mb
Great Lavra Bell Tower (Trinity – St. Sergius Lavra) 12:07, 256 Kbps, 22.2Mb
3 Belfry Pskov – Caves Monastery (Pskov – Caves Monastery) 20:48, 256 Kbps, 38.0Mb
4 Evangelism. Easter peal (Novodevichy Monastery) 12:21, 256 Kbps, 22.6Mb
5 Evangelism. Easter peal (Danilov Monastery) 8:37, 256 Kbps, 15.7Mb
6 Evangelism. Easter peal (the revealed Patriarchal Cathedral in Elohove) 10:41, 256 Kbps, 19.5Mb

Bells of Kiev-Pechersk Lavra

1 Boy Chimes 1:27, 256 Kbps, 2.66Mb
Blagovest 2:14, 256 Kbps, 4.10Mb
3 Ringing a meeting of Metropolitan 1:57, 256 Kbps, 3.59Mb
4 Ringing to all-night vigil 2:21, 256 Kbps, 4.33Mb
5 Festive bells 2:41, 256 Kbps, 4.94Mb
6 Ringing in the procession 1:44, 256 Kbps, 3.19Mb
7 Holiday peal (performed three times) 1:23, 256 Kbps, 2.54Mb
8 Ringing in the holiday of the Triumph of Orthodoxy 4:33, 256 Kbps, 8.33Mb
9 The ringing of the Reverend fathers Kiev Crypt 4:20, 256 Kbps, 7.94Mb
10 Christmas bells 2:55, 256 Kbps, 5.35Mb
11 Ringing in the course of the monks in the refectory with panagiej 6:36, 256 Kbps, 12.1Mb
12 Ringing in Lent 6:50, 256 Kbps, 12.5Mb
13 Ringing in the burial Shroud 3:35, 256 Kbps, 6.57Mb
14 peal (performed three times) 3:56, 256 Kbps, 7.20Mb

Bells of the Russian North (Clopotele Nordului Rusiei)

1 Blagovest 1:46, 128 Kbps, 1.62Mb
2 Bell week 3:10, 128 Kbps, 2.90Mb
3 Blessing of Water chime 4:43, 128 Kbps, 4.32Mb
4 Counter chime (to meet the bishop) 5:02, 128 Kbps, 4.62Mb
5 P ogrebalny chime 5:52, 128 Kbps, 5.37Mb
6 Casual chime 4: 57, 128 Kbps, 4.54Mb
7 Red bell 3:16, 128 Kbps, 3.00Mb
8 Festive bells 3:30, 128 Kbps, 3.21Mb
9 Wedding bells overclocking 3:13, 128 Kbps, 2.95Mb
10 Waltz of the bells 4:35, 128 Kbps, 4.20Mb
11 Story monk 6:14, 128 Kbps, 5.71Mb
12 Obsession 8:43, 128 Kbps, 7.98Mb
13 Russ wooden 5:57, 128 Kbps, 5.46Mb

Russian traditional bell ringing

Festive ringing “in the entire heavy” 1:27, 192 Kbps, 2.01Mb
2 everyday ring 3:07, 192 Kbps, 4.29Mb
3 Peal to the liturgy 4:06, 192 Kbps, 5.63Mb
4 Ringing for the morning 1:49, 192 Kbps, 2.50Mb
5 Blessing of Water bells 5:47, 192 Kbps, 7.95Mb
6 Counter ring 4:59, 192 Kbps, 6.85Mb
7 Easter ring 3:04, 192 Kbps, 4.56Mb
8 Christmas bells 3:30, 192 Kbps, 4.21Mb
9 Rybinsk cathedral bells 2:10, 192 Kbps, 2.99Mb
10 Yaroslavsky cathedral bells 2:55, 192 Kbps, 4.02Mb
11 Suzdal cathedral bells 7:12, 192 Kbps, 9.90Mb
12 Festive ringing Pskov-Caves Monastery 2:02, 192 Kbps, 2.81Mb
13 Moscow ringing Pskov-Caves Monastery 1:34, 192 Kbps, 2.16Mb
14 Sofia ring 2:12, 192 Kbps, 3.02Mb
15 Pokrovsky ringing 1:18, 192 Kbps, 1.80Mb
16 Ringing in the Panagia Moscow Danilov Monastery 3:28, 192 Kbps, 4.77Mb
17 Yegorievsky ringing 1:59, 192 Kbps, 2.74Mb
18 Kalyazinsky ringing 3:33, 192 Kbps, 4.88Mb
19 Ringing in the Rostov tradition 1:13, 192 Kbps, 1.68Mb
2 0 jingle based on the traditions of the Trinity-Sergius Lavra 1:19, 192 Kbps, 1.81Mb
2 1 Holiday ringing (dedicated to the Superior Micah) 2:48, 192 Kbps, 3.85Mb
22 Variations on a ringing Abbot Micah 3:19, 192 Kbps, 4.57Mb

Chimes of Rostov the Great

Ionas ringing 3:33, 192 Kbps, 6.39Mb
2 Yegorievsky ringing 3:22, 192 Kbps, 5.58Mb
3 Everyday ringing, an executable from St. Thomas Week 2:57, 192 Kbps, 5.35Mb
4 Akimov ringing 3:29, 192 Kbps, 6.29Mb
5 Small peal 2:54, 192 Kbps, 5.25Mb
6 Ionafanovsky ringing 3:06, 192 Kbps, 5.41Mb
7 Monastery bells 5:18, 192 Kbps, 8.88Mb
8 Death knell 3:26, 192 Kbps, 6.06Mb
9 Kalyazinsky ringing 4:19, 192 Kbps, 7.94Mb
10 Blessing of Water bells 5:35, 192 Kbps, 9.70Mb
11 Wedding, or Upper, the ringing 4:34, 192 Kbps, 8.29Mb
12 Anniversary ring 3:35, 192 Kbps, 6.29Mb
13 evangelism and Ionas ringing 3:11, 192 Kbps, 4.64Mb
14 Rustic bell 2:54, 192 Kbps, 4.37Mb
15 Prayers ring 4:12, 192 Kbps, 6.31Mb
16 Red ring (with Sysoev) 2:50, 192 Kbps, 4.17Mb

Vladimir Petrovsky

Morning on the north. Perezvon. Menuet. Fair. Waltz bells. Prazdnik.Final 9:47, 192 Kbps, 17.9Mb


Cathedral bells in the name of Vladimir

Icon of the Mother of God  

 

Blagovest and uninteresting ringing (A. Ivanov, V. Kaychuk) 1:27, 192 Kbps, 2.01Mb
Wedding ring of 2 (A. Smith) 3:07, 192 Kbps, 4.29Mb
3 Festive Ringing (A. Ivanov, V. Kaychuk) 4:06, 192 Kbps, 5.63Mb
4 Festive Ringing (A. Ivanov, V. Kaychuk) 1:49, 192 Kbps, 2.50Mb
5 Sunday Ringing V. Kaychuka 5:47, 192 Kbps, 7.95Mb
6 Ringing Ivanova 4:59, 192 Kbps, 6.85Mb
7 Transfiguration ringing D. Petrova 3:04, 192 Kbps, 4.56Mb
8 Ringing M. Kapranov 3:30, 192 Kbps, 4.21Mb
9 M. Sands memory Blockade 2:10, 192 Kbps, 2.99Mb
10 D. Petrov. Etude 2:55, 192 Kbps, 4.02Mb
11 M. Kapranov. Variations on the theme of the play R. Fripp Sermon on the Mount 7:12, 192 Kbps, 9.90Mb
12 Ionas Akimov Ringing (K. Kiyantseva, V. Korolev, LA Kulakov) 2:02, 192 Kbps, 2.81Mb
13 Chimes Rostov Kremlin Blessing of Water, everyday, Yegorievsky (A. Smith) 1:34, 192 Kbps, 2.16Mb
14 Red ring of Rostov (A. Ivanov, D. Smith) 2:12, 192 Kbps, 3.02Mb
15 Chimes of Peter and Paul Cathedral St. Petersburg, Red and George (A. Ivanov, Kapranov) 1:18, 192 Kbps, 1.80Mb
16 Festive Ringing Holy Trinity Monastery in Jordanville (A. Ivanov, V. Kaychuk) 3:28, 192 Kbps, 4.77Mb
17 Festive Ringing the Pskov-Caves Monastery (A. Ivanov, Kapranov, A. Korolev, V. Kaychuk) 1:59, 192 Kbps, 2.74Mb

Bells of the Golden Ring of Russia

Blagovest, Suzdal chimes, bells evfimievsky 6:44, 192 Kbps, 9.93Mb
2 monastery bells 2:43, 192 Kbps, 4.01Mb
3 Red bell 4:13, 192 Kbps, 6.72Mb
4 Blagovest, ringing, ringing of the festive 4:22, 192 Kbps, 6.58Mb
Wired 5 (funeral) ringing 1:29, 192 Kbps, 2.02Mb
6 Evangelism and festive bells 1:29, 192 Kbps, 2.02Mb
7 Evangelism and red bell 3:22, 192 Kbps, 5.06Mb
8 Festive bells 2:38, 192 Kbps, 3.81Mb
9 Everyday and festive ringing bells 1:57, 192 Kbps, 2.92Mb
10 Blagovest, Holiday and wire ring 3:30, 192 Kbps, 5.30Mb
11 Festive ringing 5:38, 192 Kbps, 8.36Mb
12 Counter-ringing, ringing everyday, festive peal, vesper 2:01, 192 Kbps, 3.05Mb
13 Akimov ringing, ringing everyday (old), the monastery bells, ringing everyday (new), Ionas ringing 9:37, 192 Kbps, 14.9Mb
14 Great holiday bells, wired (funeral) bell, red bell 9:19, 192 Kbps, 13.3Mb
15 holiday peal 5:25, 192 Kbps, 8.68Mb
16 Holiday peal 2:23, 192 Kbps, 6.07Mb

Rostov chimes

Rostov festive bells 4:21, 192 Kbps, 6.86Mb 6.39Mb
2 Red bell 2:51, 192 Kbps, 4.70Mb
3 Prayers ring 4:25, 192 Kbps, 7.26Mb
4 Red ring with Sysoev 2:56, 192 Kbps, 4.84Mb
5 Holiday Bells 1:47, 192 Kbps, 2.92Mb
6 Bells for the coronation 2:31, 192 Kbps, 2.92Mb 5.41Mb
7 Sunday ringing 0:44, 192 Kbps, 4.29Mb
8 Ioakimovsky Rostov chimes 2:34, 192 Kbps, 1.19Mb
9 Ionafanovsky ringing 0:52, 192 Kbps, 4.01Mb
10 Perezvon 0:46, 192 Kbps, 1.35Mb
11 Ioakimovsky chime 5:27, 192 Kbps, 1.24Mb
12 everyday ring 2:49, 192 Kbps, 8.66Mb
13 Ionafanovsky ringing 2:39, 192 Kbps, 4.68Mb

14 Alarm 1:38 2:54, 192 Kbps, 2.52Mb
15 Jonah ringing 2:29, 192 Kbps, 4.04Mb

Clopotele in cultul crestin

Clopotele sunt parte integranta a cultului crestin, inca din cele mai vechi timpuri. Alaturi de toaca de lemn, cu diversele ei forme, in cultul crestin se mai intrebuinteaza, ca instrument de instiintare a inceputului slujbelor sau de marcare a unor momente importante din cadrul lor, si clopotele. Clopotelebisericii dau timpului o masura liturgica, umplandu-l de rost. Tragerea clopotelor face pe om sa iasa din randuiala cotidiana, intr-o realitate mai presus de aceea care cade sub simturi.

In rugaciunile din “Canonul pentru binecuvantarea clopotelor”, gasim scris: “Toti cei care pot auzi glasul lor in zi si in noapte, sa se impartaseasca de sfintenia sfintilor.” Trasul clopotelor este opractica stravecheBisericii Ortodoxe, prin aceasta urmarindu-se atat chemarea credinciosilor la slujbele dumnezeiesti, cat si exprimarea bucuriei triumfatoare a Bisericii si a slujbelor sale dumnezeiesti. Clopotele au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri, atat pentru a anunta bucuria si rugaciunea, cat si necazul si primejdia.

Clopotele - obiecte de cult

Cuvantul “clopot” este de provenienta slava, tragandu-se din cuvantul “klopotu”. Definitia fizica a acestora este una simpla: obiecte metalice in forma de para, deschise in partea inferioara si prevazute in interior cu o limba mobila, care, lovindu-se de peretii acestora, produce sunete melodioase prelungi.

Parintele Arsenie Papacioc, vrednic purtator al dreptei credinte, aminteste crestinilor rostul uitat al clopotelor: “Trebuie sa aducem la cunostinta oamenilor invatatura crestina. N-a auzit nimeni bataia clopotelor? Clopotele nu bat niciodata pentru amuzament. Ci bat pentru ceva de natura sufleteasca, care ne atrage atentia: Cheama viii, plange mortii, imprastie viforele! Imprastie dracii si trasnetele.”

Inscriptiile intalnite pe vechile clopote crestine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mantuire si vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: “In tot pamantul a iesit vestirea lor.” Misiunea acestora se rezuma in cuvintele intalnite adeseori pe exteriorul lor: “Pe vii ii chem, pe morti ii plang, fulgerele frang.” Pe ele se mai intalnesc insa si alte cuvinte, precum: “Laud pe Dumnezeu cel adevarat, chem multimea, adun clerul. Ii plang pe morti, alung fulgerele, infrumusetez sarbatorile.” Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene si inscriptii.

Clopotele si intrarea acestora in cultul crestin

Inca de la inceputul Epocii Bronzului, toate orasele si satele din China aveau cate un turn ce adapostea un clopot destinat anuntarii orei. De asemenea, acest clopot suna si la aparitia unei incendiu sau a unor calamitati naturale. In zona acestora s-a pastrat inca zicala urmatoare: “Daca spui templu, spui clopot. Fara clopot nu exista templu.” Prin urmare, clopotele nu sunt creatii originale ale crestinismului, insa au fost preluat si incarcate cu un bogat sens duhovnicesc de catre acesta.

Clopotele - Obiecte de Cult

Cartea Iesire, a lui Moise, descrie foarte multe obiecte de cult, spre a fi lucrate si folosite potrivit scopului revelat al acestora. Vorbindu-se despre vestmintele slujitorilor de la Templu, Sfanta Scriptura mentioneaza: “Poalele tunicii marelui preot Aaron erau impodobite cu clopotei de aur.” Clopoteii aflati pe vesmintele cu care arhiereiiVechiului Testament intrau in Sfanta Sfintelor trebuiau sa indemne “la aducere aminte pentru implinirea poruncilor si a legii”. Aceasta era urmarea Revelatiei primite de Moise (Iesire 39, 25-26). Evreii foloseau instrumente muzicale de suflat (trambite si goarne), precum si gonguri alaturi de clopote, carora le atribuiau o semnificatie supranaturala.

Clopotele sunt gasite si in armata, fiind prinse la hamurile cailor de lupta sau imperiali. Clopoteii pentru cai, mentionati de Profetul Zaharia (14, 20), pe care stateau scrise cuvintele “Sfant lui Dumnezeu” erau atasati pe hamurile cailor pentru a arata “ca din Ierusalim va veni mantuirea tuturor neamurilor”. Acestea erau atasate si la carele de lupta ale ostilor macedonene. Clopotele s-au folosit si la impodobirea carului funebru ce l-a purtat pe ultimul drum pe Alexandru cel Mare. Aceste clopote “puteau fi auzite de la mare distanta”, dupa cum ne spune Diodor din Sicilia.

Clopotele - Obiecte de Cult

In vremea persecutiilor, crestinii nu se puteau chema public la rugaciune. Dupa incetarea persecutiilor, au inceput sa fie folosite alte mijloace de chemare a credinciosilor la slujba. Printre primele metode de chemare la slujba se numara (bucata de lemn), sau intr-un cerc de fier, cu doua ciocanele. Clopotul va fi preluat de catre crestini ceva mai tarziu.

Clopotele sunt vechi de cand lumea, iar in crestinism ele au fost folosite pe alocuri, inca din primele lui zile, abia mai tarziu folosirea acestora generalizandu-se. La inceputurile crestinismului, in catacombele romane, semnalul de adunare la era dat prin baterea unul clopot. Un clopot agatat de un toiag in forma de T este atribuitSfantului Antonie cel Mare si servea la alungarea demonilor care duc in ispita.

Spre deosebire de toaca, clopotele au intrat mai tarziu in intrebuintarea liturgica a Bisericii lui Hristos, mai intai in Apus, apoi in Rasarit. In Apus ele au fost introduse prin secolul al VI-lea, pe cand in Rasarit, clopotele apar abia prin secolul al IX-lea, desi prezenta lor izolata exista inca din-nainte.

Dupa traditie, inventatorul clopotului (de fapt cel care le-a introdus in Biserica, ca obiecte de cult) este socotit Paulin de Nola din Campania (353-431), la sfarsitul secolului al IV-lea, de unde se trage si denumirea apuseana de “campane” data clopotelor. Paulin de Nola ar fi vazut intr-un vis un camp de flori de unde venea un sunet placut. Cand s-a trezit, acesta a ordonat turnarea in topitorie a unor clopote, cu forma de cupa de floare (narcisa). In nici o opera de-a sa nu sunt mentionate insa clopotele. Prima mentionare este cea din secolul al VII-lea, cand Papa Savinian, succesor al Sfantului Grigorie cel Mare – Dialogul, reuseste sa dea importanta clopotului, in viata de cult.

Clopotele - Obiecte de Cult

In Biserica de Rasarit, primele doua clopote au fost trimise in dar imparatului bizantin Mihail al III-lea (842-867), in anul 852, de catre Ursus Patricianus, doge al Venetiei. Aceste doua clopote au fost suspendate mai apoi, intr-un turn de langa Catedrala Sfanta Sofia – Constantinopol. Generalizarea lor in tot rasaritul crestin s-a desavarsit abia in secolul al XII-lea. Dupa cucerirea maretei cetati Constantinopol, de catre turci, clopotele au fost interzise de noii stapanitori, ceea ce a facut ca in multe parti, sa se revina la smerita toaca de lemn.

In perioada Evului Mediu, in Apus, clopotele erau vazute ca personaje implicate in cultul Bisericii, prin urmare ele aveau chiar nume de sfinti ocrotitori. Biserica Apuseana a randuit, de-a lungul timpului, tragerea clopotelor de trei ori pe zi: dimineata, pentru Fecioara Maria (din secolul XIV); dupa masa, in amintirea luptelor cu necredinciosii (din secolul XV); seara, pentru rugaciunea de incheiere a treburilor (din secolul XII).

Clopotele se intrebuinteaza in toate bisericile crestine. Ele sunt numeroase in lacasurile de cult din Biserica Rusa, unde exista adevarate game de clopot, sunate dupa o tehnica asemanatoare cantatului din orga. In arta crestina, clopotele au ajuns la un apogeu in secolul al XV-lea, in Germania, Rusia, Polonia. In Rusia, Ucraina si Belarus, expozitiile ortodoxe de clopote sunt din ce in ce mai dese.

In Moscova se organizeaza in fiecare luna doua-trei expozitii. Ele sunt organizate fie de Patriarhie, fie de Episcopii, fie de firme comerciale care colaboreaza cu Biserica Ortodoxa Rusa si au binecuvantarea Patriarhului Moscovei si al intregii Rusii. In turnul clopotnita, numit “Ivan cel Mare” din Moscova, se gaseste clopotul nuimit “Clopotul fiecarei zile”, avand o greutate de 16, 5 tone. Alaturi de acesta se afla un altul, de 32,5 tone. Cel mai mare clopot, cunoscut sub numele de “Adormirea Maicii Domnului“, cantareste in jur de 65,5 tone.

Clopotul Tarului sau Imparateasa - Moscova, Rusia

Cel mai mare clopot din Rusia si din intreaga lume este “Clopotul Tarului” sau “Clopotul Imparatesei”, pastrat in Kremlin. Acesta se afla pe un piedestal la baza turnului clopotnitei “Ivan cel Mare”. Dimensiunile si arta acestuia si inca inegalate in lume. Acesta a fost turnat de mesterii rusi Ivan si Mihail Matorin, intre anii 1733-1735. Materialul folosit la construirea acestuia a provenit dintr-un clopot urias mai vechi, distrus de un incendiu. Clopotul cel vechi cantarea 130,5 tone si a fost topit de maestrul Alexandru Grigoriev, in anul 1654. Tonelor initiale s-au mai adaugat si altele, ajungandu-se, in cele din urma, la greutatea totala de 218 tone. Diametrul acestuia este de 6,60 metri.

Acest clopot nu a sunat niciodata, el fiind grav deteriorat intr-un incendiu din anul 1737. Fiind suspendat inca pe schela de lemn, in matrita, el s-a prabusit. Dupa incendiu, clopotul a ramas in matrita pentru mai bine de un secol. Partea cazuta din acesta cantareste 11 tone. In anul 1836, acesta a fost ridicat si asezat pe un postament din piatra, proiectat de arhitectul Montferrand, cel ce a zidit si Catedrala Sfantul Isaac, din Sankt-Petersburg.

Fabricarea si asezarea clopotelor in Biserica

Asa cum toaca nu este o scandura taiata de un oarecare, ci un obiect de cult, realizat cu multa evlavie si cu rugaciune, tot asa este si clopotul. Acesta se lucreaza cu rugaciune, chiar daca turnarea acestora ajunge uneori in grija unor firme independente de Biserica. Tehnica fabricarii este complicata si cere atentie, prin urmare, nu oricine poate lucra un clopot.

Fabricarea Clopotelor

Vechii turnatori de clopote isi incepeau lucrul rostind mereu o rugaciune: “Ajuta-ne, Doamne, sa iasa bine clopotul nostru! Amin!” Un clopotar marturisea lin: “Incerc sa las ceva in urma si in fiecare zi ma rog la Dumnezeu sa-mi iasa bine clopotele. Vrem sa-l bucuram pe Domnul, vrem sa bucuram oamenii care asculta sunetele lor.”

Utilajele specifice unui atelier metalurgic, necesare turnarii unui clopot, sunt urmatoarele: cuptor de topit metale, ciocane de rezistenta, clesti, matrite. Clopotele se toarna dintr-un aliaj special, in care predomina alama, care-i determina si sonoritatea. Se foloseste un bronz special care contine staniu, nichel, argint si cupru. Puritatea aliajului este o conditie indispensabila pentru a obtine un clopot de calitate. Prezenta impuritatilor are o mare incidenta asupra timbrului si sonoritatii clopotelor.

La turnarea unui clopot, pasul cel mai fierbinte il constituie momentul in care, aliajul incalzit la o temperatura de 1150 de grade, curge in forma clopotului. Cand metalul atinge omogenitatea potrivita acesta se scurge printr-un orificiu lasat deschis la partea de sus a matritei. O importanta aparte asupra calitatilor clopotelor o are racirea controlata, adica intr-o perioada foarte lunga de timp. Odata turnat, clopotul mai trebuie sa stea o luna, doua, ca sa se maturizeze.

Fabricarea Clopotelor

Pentru un clopot, frumusetea estetica, timbrul, puterea, dar mai ales armonia sunetelor, depind in mod fundamental de profilul sau, adica de forma liniei curbe. Un clopot care nu are armonie este rece, indepartat de sufletul omului. De aceea turnarea unui clopot nu se poate face la intamplare, respectandu-se doar profilul exterior. Acordajul clopotelor este o tehnica a meseriei traditionale care consta in modificarea foarte lejera a profilului clopotului dupa turnare, cu scopul de a obtine note muzicale odihnitoare.

Clopotele au o longevitate ce depinde foarte mult de calitatea materialului folosit, de modalitatea folosirii lor si de conditiile de pastrare. Se recomanda schimbarea limbii acestora la 30-50 de ani, in functie de frecventa utilizarii, deoarece materialul moale din care este confectionata bila, devine dur si poate duce la spargerea clopotului. Garantia de functionare a unui clopot, in cele mai multe cazuri, este de aproape trei secole.

Inscriptiile intalnite pe vechile clopote crestine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mantuire si vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: “In tot pamantul a iesit vestirea lor.” Misiunea acestora se rezuma in cuvintele intalnite adeseori pe exteriorul lor: “Pe vii ii chem, pe morti ii plang, fulgerele frang.” Pe ele se mai intalnesc insa si alte cuvinte, precum: “Laud pe Dumnezeu cel adevarat, chem multimea, adun clerul. Ii plang pe morti, alung fulgerele, infrumusetez sarbatorile.” Clopotele sunt adesea decorate cu motive vegetale, geometrice, scene si inscriptii.

Fabricarea Clopotelor Clopotul Tarului - Moscova, Rusia

Fostul mare clopot de la a fost realizat in anul 1889, prin topirea tunurilor turcesti luate ca prada dupa Razboiul de Independenta. In Patriarhia Romana, clopotele se obisnuiau a se turna la Manastirea Plumbuita, in Bucuresti. Cel mai vechi clopot din Romania dateaza din secolul al XIV-lea, provenind de la Manastirea Cotmeana, judetul Arges.

Pentru adapostirea clopotelor si a toacei s-au zidit clopotnitele ortodoxe sau “campanilele” apusene. Acestea sunt constructii in forma de turn, fie separate de biserica, fie in unul din turnurile sau turlele bisericii. La majoritatea bisericilor din tara noastra, clopotnitele sunt separate de biserica, desi exista destule edificii in care turla de pe pronaos sau una din cele doua turle existente aici serveste drept clopotnita.

Clopotele si intrebuintarea lor in viata Bisericii

Fiind socotit un obiect de cult foarte important, clopotul se sfinteste ori se stropeste cu apa sfintita, dupa o oranduiala speciala. Slujba este relativ simpla. Se tamaiaza in patru parti, apoi se zic rugaciunile pentru sfintire si ocrotire. Tamaierea alunga demonii, tot raul si toata necuratia de la clopote, precum de la toata faptura lui Dumnezeu, care se sfinteste cu rugaciunea. In rugaciunile din “Canon pentru binecuvantarea clopotelor”, gasim scris: “Toti cei care pot auzi glasul lor in zi si in noapte, sa se impartaseasca de sfintenia sfintilor.”

Sfintirea Clopotelor

Nu oricum si nu oricine poate sa traga clopotul in Biserica. Orice lucrare savarsita in Biserica are un rost bine definit si se face numai cu binecuvantare. Rugaciunea nu se desparte de nici o lucrare a Bisericii. Exista o randuiala bine definita a tragerii clopotelor, dupa cum exista si una de batut toaca. Totul incepe cu facerea a trei metanii mici, cu trei inchinaciuni.

Clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, fie in combinatie cu toaca si de regula dupa baterea acesteia, fie singure. Batutul clopotelor se face, ca si toaca, la inceputul slujbelor importante si la unele momente de seama din cadrul acestora, la slujba de seara, la miezul noptii, de dimineata, la inceputul Sfintei Liturghii, ca si la unele ierurgii.

Clopotele se mai intrebuinteaza si pentru a marca anumite evenimente sau intamplari din viata credinciosilorsau a obstii crestine: adormirea in Domnul a unui crestin, cand ele suna prelung, rar si tanguios; in caz de incendii, razboaie sau revolutii ori alte evenimente deosebite, calamitati, inundatii, grindina, cand ele bat precipitat si alarmant.

Tragerea Clopotelor

Rostul acestora, amintit in cele de mai sus, poate fi rezumat astfel: cheama credinciosii la slujbele dumnezeiesti, exprima bucuria trimfatoare a Bisericii si slujbelor sale dumnezeiesti, informeaza pe cei ce nu sunt in Biserica, despre momentele importante ale slujbelor. Se crede ca diavolul starneste furtuni pe care clopotele le pot imprastia. Crestinii trageau clopotele imediat cum auzeau tunete.

Clopotele mai au si alte intrebuintari: mobilizari ale obstii pentru adunare, refugiere, rascoala, revolutie; marcari de intervale orare; inscaunari la domnie sau numiri in functii; avertizari de furtuna si vreme rea ; orienteaza pe cei rataciti, pe vreme rea; alunga daunatori precum animale de prada, sau pasari si insecte. Putem spune, cu oarecare retinere, ca tragerea clopotelor este una dintre primele modalitati de comunicare in masa a unor vesti.

Articolul despre clopote este preluat de aici.

 

About these ads